Întâlnire cu scriitorii Anca Zaharia și Mihai Ignat la Timișoara

Luni, 25 iunie 2018, ora 18.30
Librăria La Două Bufnițe (Timișoara, Piața Unirii nr. 11)

Întâlnire cu scriitorii Anca Zaharia și Mihai Ignat

Invitați: Daniela Șilindean, Daniel Vighi
Moderator: Patricia Lidia

……
„Jurnal de librar a fost, la început, un hashtag pe care-l foloseam la finalul fiecărei povestiri legate de ceea ce mi se întâmpla la muncă pe care o puneam pe Facebook nu atât din dorința de a arăta ce amuzantă e viața de librar, ci mai mult sperând că publicul larg, consumatorii de carte și nu numai, vor vedea meseria de librar mai aproape de ceea ce este ea de fapt și mai puțin un „ah, ce frumos, stai toată ziua și citești și mai iei și salar”. Nu, n-ai nici măcar voie să citești la muncă în cele mai multe locuri. Și dacă ar fi așa, salariul nu e deloc de invidiat.” (Anca Zaharia)

…….
”Noul volum de teatru al dramaturgului Mihai Ignat e o adevărată provocare, in progress, atât pentru cititorul obișnuit, cât și, mai ales, pentru omul de teatru – fie el actor, regizor sau manager teatral. Autorul ne propune, de această dată, o culegere consistentă de monologuri, conținându-și fiecare propria istorie personală, propria devenire identitară, propria voce aparte, într-un carusel de stări de spirit ce amestecă ingenios umorul (voluntar-involuntar), fluxul incontrolabil al conștiinței, dramatismul, suspence-ul și chiar dimensiunea tragică a vieții de fiecare zi, a noastră ori a celui de lângă noi. Ce e fascinant la aceste povești măiestrite care se acumulează prin mărturisire e cameleonismul stilistic de rară extracție, care face ca fiecare dintre ele să pună în lumină o prezență umană încărcată de autenticitate, de fiecare dată cu alt chip, cu altă dinamică a gândirii, percepției, capacității de decizie. Adunate și rafinate în timp, după cum însuși autorul mărturisește, monologurile din Ei sunt printre noi sunt rodul unei experiențe teatrale directe, multistratificate și, nu mă îndoiesc, oferă un adevărat corn al abundenței pentru artiștii dornici să-și exploreze propriile puteri, atât în recitaluri dramatice, cât și în construcții de echipă. Fiindcă, da, omenetul ăsta pe cât de foșgăitor pe atât de limpede individualizabil e aici, cu noi, printre noi. Ori în noi înșine, adesea.” (Miruna Runcan)

……
„Frigul contine toata stiinta poetica si literara a lui Mihai Ignat, dar nu seamana cu nimic din ce a fost inainte. Este «un rit de chemare a batranetii», o lamentatie masculina nel mezzo del cammin, un poem unic in poezia noastra. Un exercitiu tardiv de seductie, plin de disperare, erotism, duiosie, cinism si resemnare, in care totul e tinut la un loc nu numai de impecabila voce a poetului, ci si de acel «clei al fricii» pe care o resimte «cel care asteapta frigul».“ (Svetlana Carstean)