Îndrăgitul scriitor Jón Kalman Stefánsson vine la Timișoara, la aniversarea Librăriei La Două Bufnițe

Cu ocazia aniversării a doi ani de la deschiderea oficială a librăriei independente La Două Bufnițe din Timișoara, iubitorii de literatură sunt invitați duminică, 2 decembrie 2018, la ora 17.00, la o întâlnire cu unul dintre cei mai apreciați scriitori contemporani islandezi, Jón Kalman Stefánsson, ale cărui cărți sunt traduse în limba română la editura Polirom. Discuția se va desfășura în limba engleză, va fi moderată de Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției Biblioteca Polirom și va fi urmată de o sesiune de autografe.

„Spunem poveşti pentru că ne binedispune, dar spunem poveşti şi pentru a nu uita. Cuvintele vor avea întotdeauna şi puterea de a vindeca, puse în proză sau în poezie, la fel ca muzica. Ăsta este unul dintre principalele motive pentru care literatura, arta în general, este atât de importantă în vieţile noastre.” (Jón Kalman Stefánsson)

Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi, s-a născut la Reykjavík, în 1963. A debutat în 1988 cu un volum de poeme; unul dintre romanele sale, Sumarljós og svo kemur nóttin (Lumina de vară, apoi se lasă noaptea), a primit în 2005 Premiul Literar Islandez pentru ficţiune. Patru dintre volumele sale au fost nominalizate la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic, printre ai cărui laureaţi se numără Tomas Tranströmer, Sofi Oksanen şi Kim Leine. În 2011, Jón Kalman Stefánsson a primit prestigiosul P.O. Enquist Award, iar romanul său apărut în 2013, Fiskarnir hafa enga fætur (Peştii n-au picioare), a fost nominalizat la Man Booker International Prize şi a primit premiul revistei Lire pentru cel mai bun roman străin. Jón Kalman Stefánsson a obținut recunoașterea internațională odată cu Trilogia fiordurilor, incluzând volumele Între cer și pământ (ed. Polirom, 2014), Tristeţea îngerilor (ed. Polirom, 2016) și Inima omului (ed. Polirom, 2018), în urma căreia a câștigat numeroase premii și i s-a propus producția unui film de lung metraj (Spellbound Productions & Cap Horn Film). Cel mai recent roman al său, Povestea lui Ásta (2017), a devenit un imediat una dintre cele mai bine vândute cărți de ficțiune în Islanda.

 

Jón Kalman Stefánsson, Între cer și pământ, editura Polirom, 2014
traducere din limba franceză de Magda Răduță

Un roman al despărțirii de moarte, al speranței și al maturizării

„O adevărată descoperire, o revelație, o lectură de la care nu vrei să-ți fie distrasă atenția, căci fiecare detaliu scăpat e o pierdere.” (Livres Hebdo)

Cu o sută și mai bine de ani în urmă, pescarii Islandei știau prea bine ce se află între cer și pământ: Marea Înghețată. De-aici încolo, lucrurile erau simple: îți făceai cruce să nu te prindă furtuna, ieșeai pe mare într-o barcă de șase oameni, aruncai undițele, așteptai ca peștele să muște, trăgeai – de undițe și apoi la vâsle –, te întorceai la mal, curățai peștele, îl vindeai. Aveai apoi ce mânca, aveai cu ce plăti datoria la prăvălia din sat, aveai chiar bani pentru o sticlă de rachiu. Cu Barður se întâmplă însă că niște cuvinte îl ucid. Mai rău: îl ucid niște versuri scrise cu o sută de ani înainte de un poet orb, despre un rai pierdut, pe care pescarul nostru vrea să le învețe pe de rost și să le pună într-o scrisoare de dragoste. Cu gândurile pradă poeziei, flăcăul uită să-și ia pufoaica atunci când iese în larg, iar la întoarcere pescarii sunt mai puțini cu unul: Barður a murit de frig. Romanul lui Jón Kalman Stefánsson, primul dintr-o trilogie islandeză tradusă entuziast până acum în douăzeci de țări, e însa și un roman al despărțirii de moarte, al speranței și maturizării, care nu înseamnă neaparat resemnare. Prozatorul face din celălalt erou al cărții, numit scurt băiatul, un personaj ce ramâne multă vreme în mintea cititorilor. Între cer și pământ e deopotrivă cartea cerului plumburiu, a mării nemiloase și romanul băiatului, al drumului sau prin durerea de a-și fi pierdut cel mai bun prieten, în încercarea de a găsi un sens pentru ceva de neînțeles când încă n-ai împlinit douăzeci de ani – adică pentru moarte.

Jón Kalman Stefánsson, Tristeațea îngerilor, editura Polirom, 2016
traducere din limba franceză de Magda Răduţă
A doua parte a trilogiei fiordurilor

„La Tristeţea îngerilor nu uimeşte atât povestea, cât limbajul: cuvinte simple capătă, prin felul în care sunt folosite, un farmec aparte. Frazele lungi ale lui Stefánsson, care în mâinile unui alt scriitor ar părea neîndemânatice şi ciudate, au o frumuseţe neobişnuită: odată ce ai citit câteva pagini, te îndeamnă să te opreşti şi să-ţi iei un răgaz, spre a putea gusta ce-ai văzut până atunci. Fiecare paragraf e ca un poem.” (The Iceland Review)

Când pleci să înfrunţi viscolul şi noaptea ca smoala, e bine să mai fie cineva cu tine. Băiatul, singurul nume pe care îl are eroul din Tristeţea îngerilor, a aflat asta pe pielea lui: pustiit după moartea celui mai bun prieten, nu plecase el peste munţii înzăpeziţi să ducă înapoi o carte din care blândului pescar i se trăsese moartea? Acum, în volumul al doilea al trilogiei islandeze, porneşte din nou la drum, într-un aprilie întunecat pe care iarna nu vrea să-l părăsească. De data aceasta nu e singur: îl însoţeşte pe Jens, poştaşul ţinutului, abia înzdrăvenit după ce fusese dezlipit, stană de gheaţă, din şa – îl prinsese o furtună de zăpadă pe drum. Călătoria celor doi e, ca orice călătorie, prilej de a afla mai multe despre tine însuţi decât despre cel cu care mergi alături, e învăţătură şi descoperire. Şi, când moartea pândeşte la fiecare pas printre trâmbele de zăpadă, călătoria e şi mijloc de a preţui cât mai mult viaţa.

Jón Kalman Stefánsson, Inima omului, editura Polirom, 2018
Traducere din limba franceză de Magda Răduță

Ultima parte a trilogiei fiordurilor

„Un vechi tratat arab de medicină spune că inima omului e împărţită în două, prima parte se numeşte fericire, a doua, disperare. În care să ne încredem?” (fragment din carte)

După ce şi-a văzut prietenul îngheţând în larg şi după ce a străbătut munţii viscoliţi ca să înapoieze o carte aducătoare de moarte, băiatul, eroul fără nume al trilogiei lui Jón Kalman Stefánsson, încearcă din răsputeri să iasă biruitor dintr-o altă încercare: aceea a dragostei. În vara islandeză, care durează atât de puţine săptămîni, băiatul nu mai trăieşte decât cu gândul la părul imposibil de roşu al fetei de care s-a îndrăgostit în clipele cînd se zbătea între viaţă şi moarte. Dar ea e acum departe, peste fiorduri greu de străbătut, şi doar scrisorile şi poezia o apropie. Până când băiatul înţelege că inimii nu i te împotriveşti – şi începe astfel o nouă călătorie peste ape întunecate şi neiertătoare. Cu Inima omului se încheie trilogia islandeză a lui J.K. Stefánsson, începută de romanul Între cer şi pămînt şi continuată cu Tristeţea îngerilor, trilogie care i-a adus autorului său un uriaş succes internaţional. Ediţia engleză a romanului a cîştigat în 2016 Oxford-Weidenfeld Translation Prize.

„Jón Kalman Stefánsson este un scriitor minunat. De câte ori îl citesc, îmi aduc aminte ce înseamnă scrisul, dar şi simpla, atât de înşelător de simpla aventură a vieţii. Un povestitor în afara timpului.” (Carsten Jensen)